RUGĂCIUNEA UNUI DAC
Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sâmburul luminii de vieaţă dătător,
Nu era azi, nici mâne, nici ieri, nici totdeauna,
Căci unul erau toate şi totul era una;
Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată
Erau din rândul celor ce n’au fost niciodată,
Pe-atunci erai Tu singur, încât mă’ntreb în sine-mi:
Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi?

El singur zeu stătut-a nainte de-a fi zeii
Şi din noian de ape puteri au dat scânteii,
El zeilor dă suflet şi lumii fericire,
El este-al omenirii izvor de mântuire:
Sus inimile voastre! Cântare aduceţi-i,
El este moartea morţii şi învierea vieţii!

Şi el îmi dete ochii să văd lumina zilei,
Şi inima-mi împlut-au cu farmecele milei,
În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers
Şi’n glas purtat de cântec simţii duiosu-i viers,
Şi tot pe lâng’acestea cerşesc înc’un adaos:
Să’ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos!

Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă,
Să binecuvinteze pe cel ce mă împilă,
S’asculte orice gură ce-ar vrea ca să mă râdă,
Puteri să pue’n braţul ce-ar sta să mă ucidă,
Ş’acela între oameni devină cel întâiu
Ce mi-ar răpi chiar piatra ce-oiu pune-o căpătâiu.

Gonit de toată lumea prin anii mei să trec,
Pân’ce-oiu simţi că ochiu-mi de lacrime e sec,
Că’n orice om din lume un duşman mi se naşte,
C’ajung pe mine însumi a nu mă mai cunoaşte,
Că chinul şi durerea simţirea-mi a’mpietrit-o,
Că pot să-mi blestem mama, pe care am iubit-o —
Când ura cea mai crudă mi s’a părea amor . . .
Poate-oiu uita durerea-mi şi voiu putea să mor.

Străin şi făr’de lege de voiu muri—atunce
Nevrednicu-mi cadavru în uliţa l-arunce,
Ş’aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă,
Ce-o să asmuţe cânii, ca inima-mi s’o rumpă,
iar celui ce cu pietre mă va izbi în faţă,
Îndură-te, stăpâne, şi dă-i pe veci vieaţă!

Astfel numai, Părinte, eu pot să-ţi mulţumesc
Că tu mi-ai dat în lume norocul să trăiesc.
Să cer a tale daruri, genunchi şi frunte nu plec,
Spre ură şi blestemuri aş vrea să te înduplec,
Să simt că de suflarea-ţi suflarea mea se curmã
Şi’n stingerea eternă dispar fără de urmă!