antimas.ro

Guvernul nostru liberal are orice culoare, numai culoarea liberala nu o are. Iata cateva exemple: 1. De la 01.01.2008 toti romanii de peste 35 de ani sunt obligati sa se inscrie la un sistem privat de pensii. Se stie ca toate societatile respective sunt private. De ce guvernul le baga bani in buzunar? Nu e firesc sa lase aceste societati sa-si creeze clientela? Unii vor spune ca Parlamentul a adoptat legea cu privire la pensiile private. Nu e clar ca s-a realizat un troc cu parlamentarii?    2. In prezent in Parlament se afla legea privind asigurarile obligatorii pentru locuinte, tot o initiativa a guvernului, prin care vrea sa umfle buzunarele patronilor de la societatile de asigurari. De ce nu lasa guvernul libertatea cetatenilor de a opta? Ca sa-si “multumeasca” sponsorii? Posibil.  3. Guvernul a acordat in 2007 sume de bani pentru compensarea pierderilor cauzate de seceta numai celor care aveau incheiate asigurari. Din nou au fost avantajate societatile de asigurari deoarece ele trebuia sa plateasca pentru compensarea pagubelor si nu guvernul. Astfel societatilor de asigurare le-au ramas banii in cont. Daca voia, Guvernul putea sa-i ajute pe cei care nu aveau asigurari.  Ce fel de liberalism este asta? Vad ca Realitatea TV a dezlantuit campania de strangere de semnaturi pentru anularea taxei auto. De ce nu actioneaza la fel si pentru problemele de mai sus? Taxa auto se refera la un segment al populatiei in schimb, asigurarea obligatorie se refera la toti cetatenii tarii pentru ca priveste nu numai toate locuintele ci si toate cladirile (sedii de societati). Ar trebui ca toata societatea sa reactioneze dar suntem “sedati”.

O alta problema privind separarea puterilor in stat este modul de numire al membrilor C.S.M. si al magistratilor.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Iata amestecul puterii legislative si a celei executive in justitie. Daca se vrea ca politicul sa nu aibe influenta asupra justitiei atunci membrii CSM nu trebuie validati de nimeni iar Senatul sa nu aibe cei doi reprezentanti in CSM. Ministrul Justitiei nu trebuie sa faca parte din CSM dar el ar putea fi invitat la lucrarile in plen.

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.

Iata cum numirea in functie a judecatorilor si procurorilor se face de catre puterea executiva.  Statutul procurorilor(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

Ministrul este un om politic. In ce consta „autoritatea” lui fata de procurori? Nu este precizat. Atunci unde este independenta lor fata de puterea executiva?

Ce bine ar fi daca Parlamentul ar face legi, Guvernul sa le puna in aplicare si nu sa legifereze iar Justitia sa faca dreptate pe baza legilor. Utopie?